Da, așa este, majoritatea s-au obișnuit să-i spună micul Paris. Totuși, acum aproape 4 ani, în Dilema Veche (sursa aici), antropologul Vintilă Mihăilescu compara Bucureștiul cu un Berlin underground și invizibil. Făcea acest lucru în contextul pregătirilor orașului pentru a deveni capitala culturi europene și după ce-i arătasem rezultatele unei cercetări mai vechi condusă de mine pentru a identifica imaginea Brașovului, comparată cu marile orașe din România, inclusiv Bucureștiul.
Luna trecută, la solicitarea FIHR (Federația Industriei Hoteliere din România) am reluat cercetarea despre imaginea capitalei și, deloc surprinzător, lucrurile nu au evoluat mult față de acum 5-6 ani, când am făcut prima cercetare despre București în percepția cetățenilor (rezidenți sau nerezidenți). Orașul cel mai mare al României, centrul său economic și cultural, se lasă greu descoperit și te întâmpină, la o primă privire, deloc prietenos. Ca să-l descoperi atractiv, trebuie să dai la o parte stratul gros de mizerie, aglomerație și poluare care-l acoperă – acestea fiind cele mai uzitate 3 cuvinte de către respondenți pentru a descrie capitala.
Totuși, dacă reușești să privești dincolo de aceste prime aspecte neplăcute ai putea reuși să descoperi un oraș ce merită vizitat, un oraș care are multe de oferit. Dar și acest aspect depinde mult de relația pe care o ai cu orașul.
Dacă ești localnic, oricât te vei strădui să vezi oportunitățile oferite de oraș, accesul la educație, cultura și efervescența capitalei, vei rămâne iritat de mizeria și poluarea cu care te lupți zilnic. Și asta îți va atrage atenția în mod constant.
Dacă ajungi în București o dată pe an, dar numai în ani bisecți (adică foarte rar), vei vedea Bucureștiul în primul rând ca pe un El Dorado al salariilor mari și al bunăstării.
Însă, dacă ai cu Bucureștiul o relație de amant fidel, adică îl vizitezi des dar nu stai în el suficient de mult cât să te afecteze mizeria, poluarea și aglomerația, începi să vezi în primul rând tot ce-i mai frumos: oportunitățile oferite de oraș, accesul la educație, la evenimente culturale, distracția și arhitectura.
De altfel arhitectura, în special cea din centrul vechi, alături de Palatul Parlamentului (Casa Poporului), parcul Herestrău și Muzeul Satului sunt indicate de respondenți ca fiind principalele obiective pe care le-ar arăta unui turist venit în București. Majoritatea bucureștenilor dar și majoritatea celorlalți locuitori ai țării percep Bucureștiul ca având un potențial turistic foarte mare, dar promovarea orașului și informarea turistică sunt percepute ca total nesatisfăcătoare.
Viața de noapte, oferta gastronomică și serviciile de ospitalitate sunt considerate atuuri puternice ale orașului în competiția pentru turiști dar acestea sunt subminate de o informare turistică slabă, de o promovare cvasi-inexistentă și de un transport public deficitar. Am observat o discrepanță mare între mediul privat, care ocupă prima jumătate a topului realizat de respondeți și ultima jumătate a clasamentului serviciilor oferite de București turiștilor, care este ocupată de mediul public.
În analiz SWOT realizată pe baza studiului a reieșit că Delta Văcărești, Dâmbovița și parcurile sunt principalele oportunități de creștere pentru turismul din București, în timp ce principala amenințare este lipsa promovării, mai periculoasă chiar decât lipsa infrastructurii.
Dacă Bucureștiul este văzut ca un oraș competitiv în relație cu restul orașelor din România mai ales din perspectiva oportunităților de afaceri, a posibilităților de petrecere a timpului liber, a oportunităților de educație și a dezvoltării economice, pierde net în ceea ce privește echilibrul dintre muncă și viața privată, calitatea vieții (în general), siguranța cetățenilor, mediul de locuire, signalistica stradală (ușurința de a te orienta ca pieton sau șofer), sănătatea locuitorilor, relațiile dintre locuitori și amabilitatea locuitorilor.
Din punct de vedere al locuirii, chiar dacă nu există o diferență puternică între preferințele privind cartierele Bucureștiului, cele mai atractive cartiere pentru a locui sunt, la egalitate, Cotroceni și Titan. Pe de altă parte, din punct de vedere a lipsei de atractivitate lucrurile sunt mult mai clare, cel mai puțin atractiv cartier este Ferentariul, urmat de Rahova și de Militari.
Deși vin în București aproape săptămânal începând din anul 2009 și sunt conștient ca orașul a evoluat mult și că are multe de oferit, eu încă nu am desoperit ceea ce profesorul Vintilă Mihăilescu numește ”micul Berlin”. Dar, poate că nu știu eu unde să caut și nici promovarea orașului nu mă ajută să găsesc… Voi ce părere aveți?
……………………………………………………………………………………………..
Foto credit (featured image): Mihaela Popa @World Travel Bug
Date tehnice: Studiul a fost realizat de BrandBerry, în perioada 1 Septembrie – 3 Decembrie 2019 prin metoda CAWI, pe un eșantion validat de 655 respondenți cu vârsta între 18 și 65 ani, ponderat conform datelor oficiale ale INS și are o marjă de eroare calculată de ±3,8%.