Mai sunt doar 3 zile până când, majoritatea dintre noi, vom pune ștampila de vot pe unul dintre cei care doresc să administreze orașul sau comuna în care locuim. Și cum, zice-se că, nu ești sociolog pe deplin dacă nu faci și un studiu electoral am hotârât ca anul acesta să îmi dau un soi de examen de maturitate și am intrat în teren. Am cules material destul cât pentru multe articole academice, dar nu vă voi plictisi cu asta ci voi împătăși aici doar cele mai simpatice (sau nu) descoperiri.

Pentru cei care doriți doar să vedeți cine va câștiga la Brașov, nu mai citiți tot, mergeți direct la final. 🙂

După aproape 10 ani în care personal nu mai aplicasem niciun chestionar, am mers prin municipiul Brașov și comuna Bunești cu operatori prieteni și voluntari să ”luăm pulsul pieței”. În ambele zone am făcut interviuri față-în-față, în perioada 23-28 (29) mai 2016, pe un câte eșantion probabilistic, relevant statistic pentru zonele cercetate, cu marjă de eroare maximală de ±4,9% în Brașov (387 de respondenți), respectiv ±6,4% în Bunești (203 respondenți). Chiar dacă studiul se referă la municipiul Brașov și o comună din județ rezultatele generale legate de percepție pot fi fără niciun fel de problemă extrapolate la nivelul întregii țări.

Așa cum, într-o mare măsură, era de așteptat, campania electorală din acest an a fost percepută ca fiind mult mai liniștită decât cea din anii trecuți dar, din păcate, oferta de candidați este văzută de alegători ca fiind mult mai slabă. Evident, cetățeanul îl va alege pe cel care corespunde cel mai mult viziunii lui despre ”cum trebuie să fie Primarul ideal”.

În oraș, Primarul trebuie să fie mai întâi BUN GOSPODAR. Abia pe plan secund trebuie să fie Corect și Cinstit și undeva, marginal, Manager sau Lider. Din punctul meu de vedere această așteptare nu se suprapune perfect pe ”fișa postului”. Da, bun gospodar poate însemna un om care face lucruri bune pentru comunitate (se ocupă de asfalt, de curățenie, de iluminatul public, etc), dar dezvoltarea? Dar ”poziționarea”? Tocmai de aceea în localitățile care arată bine (asfaltate, curate, iluminate, sigure) majoritatea cetățenilor nu sunt nemulțumiți!

Când ne uităm la graficul de mai jos putem înțelege mai bine de ce acuzațiile de corupție la adresa celor care sunt în funcție și care, într-o mai mică sau mai mare măsură, au mai și făcut câte ceva pentru comunitate, n-au nicio valoare pentru majoritatea alegătorilor. Cei cu care am discutat au avut argumente greu de combătut: ”întâi să-l dovedească, nu e datoria mea să-l dovedesc! Și ce, ceilalți sunt altfel?” Păi da, să-l dovedească, apoi mai vedem. Majoritatea cetățenilor nu sunt dispuși să renunțe la un ”gospodar” pentru că este presupus corupt. Și e perfect rezonabil acest argument. Și ceilalți cum sunt? Câți au dovedit comunității, în timp, în mod constant, că ”sunt altfel”? Dacă n-au făcut acest lucru, e doar vina lor.

Calitățile primarului

În mediul rural, însă, imaginea primarului ideal este și mai depărtată de ”fișa postului”. El trebuie să ”AJUTE OAMENII” și să fie ”OM BUN”.

Imaginea primarului ideal la sat

De ce? Pentru că oamenii de la sate sunt majoritatea dependenți de ajutorul social, de venitul minim garantat, de alocația copiilor. După zeci de ani în care au fost ținuți la voia administrației locale nu mai vor un om care le propune schimbare, vor doar ajutor. Schimbarea înseamnă nesiguranță, iar nesiguranța este exact ceea ce ei nu-și doresc! Dacă vreun candidat, vreun partid, dorește să câștige viitoare alegeri (nu la acestea) în comune unde sunt primari bănuiți de corupție dar care ”ajută” comunitatea locală atunci aceștia trebuie să se poziționeze începând de mâine ca cei care pot oferi un ajutor mai bun și stabilitate. Să poziționezi acum un candidat drept cel care va aduce schimbarea și va crea locuri de muncă este o mare greșeală!

Pentru cei care se întreabă de ce a spune că vei crea locuri de muncă este o greșeală, îi invit să citească România Schimonosită.

Să revenim la Brașov. Pentru că suntem un oraș multicultural i-am întrebat pe potențialii votanți cum ar arăta, din punctul lor de vedere, Primarul ideal din punct de vedere al structurii etnice. Rezultatul este ușor amuzant, ținând cont de evidență, dar interesant ca atribute. (”Brașovechean” a fost tradus prin ”rădăcini vechi în Brașov”).

Structura etnică ”perfectă” a primarului ”ideal”

Brașovul este văzut de mai mult de 50% dintre cetățeni ca fiind în afara top 3 al celor mai competitive din punct de vedere al dezvoltării economice sau a calității vieții (servicii oferite cetățenilor, posibilități de petrecere a timpului liber, etc)  orașe din țară. 20% consideră chiar că este în afara top 5. Înaintea lui, respondenții au plasat Bucureștiul, Clujul, Timișoara, Sibiul, Constanța, Iașiul sau chiar Oradea. Ceea ce înseamnă că viitorul primar trebuie să se uite cu atenție la aceste orașe (chiar și la București 🙂 ) și să adopte tot ceea ce este bun acolo. Pentru a-l dezvolta economic și pentru a le ajunge din urmă (sau depăși) cetățenii consideră că prioritatea absolută a viitorul Primar o consideră a fi realizarea aeroportului.

Totuși, chiar dacă nu este în top, majoritatea brașovenilor sunt mulțumiți de modul în care arată orașul. Cine are meritul pentru cum arată acesta? Dar cine are responsabilitatea de a-l dezvolta mai departe? Rezultatele obținute la aceste două întrebări m-au făcut să pun mâna pe telefon și să-l sun pe Prof. Dr. Vintilă Mihăilescu, probabil cel mai mare antropolog din România. Îmi sună și acum în urechi chicotitul lui amuzat când îi spuneam ce am descoperit: ”Păi da, nu avem instituții iar primarul e tătucul!”.

Merit versus Obligație

Cele două grafice de mai sus sunt expresia clară a lui ”să facă cineva”. Instituțiile sunt impersonale (”cineva”) iar lucrul făcut (văzut, palpabil, real) este atribuit unui om real, Primarul în exercițiu. Dacă ceva a fost realizat ”este evident” că a fost făcut de UN OM REAL. Proiectele sunt la capitolul ”să facă cineva”. Primarul în exercițiu, de oriunde ar fi el, primește toate meritele iar obligațiile sunt impersonale.

De aceea candidații care vin doar cu proiecte nu sunt evaluați la fel de bine ca cei care au făcut ceva, orice. Chiar și… orice. Un candidat care dorește să câștige în fața unui primar în funcție trebuie să dețină un portofoliu perfect de ”am făcut”. Nu de ”voi face” sau ”am încercat”.

Ce va face viitorul primar vom vedea, cine va fi vom afla Duminică seară. Dar, ca să nu așteptați până atunci…

În Brașov, 70% dintre respondenți au declarat că intenționează să participe la votul din 5 Iunie. Conform datelor furnizate de INS referitoare la referendumul populației din 2012, cca 30.000 de cetățeni sunt plecați în afara țării pe termen nedefinit ceea ce face ca populația votantă a municipiului Brașov, capabilă de a participa la vot să fie, în mod real de cca 180.000. La un procent de participare declarat de 70%, rezultă că doar 120-125 mii de brașoveni vor participa la vot.

Structura pe grupe de vârstă a cetățenilor care se vor prezenta ”cu siguranță” la vot este formată în proporție de ca 65% din persoane cu vârsta peste 45 de ani. Tinerii până în 25 de ani sunt… detașați. Îi lasă pe ceilalți să decidă în locul lor. Dintre cei care au declarat că vor participa la vot, un procent consistent nu sunt hotărâți sau ”habar nu au” cu cine vor vota: 25%. În mod normal, dacă cei care nu sunt hotărâți sau nu știu cu cine să voteze se vor prezenta la vot, voturile acestora se vor distribui ponderat cu scorul fiecărui candicat.

Totuși, dacă ceilalți candidați nu reușesc să realizeze acțiuni consistente în perioada de campanie rămasă (și nu prea mai au când), sau dacă liderul cursei nu realizează greșeli majore, este posibil ca voturile pe care candidatul favorit să le primească de la votanții nehotărâți să depășească ponderea statistică normală, în acest caz acționând principiul asocierii cu câștigătorul.

Eliminând din analiză subiecții care nu sunt siguri că merg la vot (~25%) și pe cei care nu știu sau nu sunt hotărâți cu cine vor vota, obținem următoarele rezultate:

# George Scripcaru: între 57,01% și 63,02%

# Mihai Sturzu: între 10,36% și 14,57%

# Cristian Macedonschi: între 4,82% și 7,45%

# Răzvan Popa: între 4,58% și 7,03%

# Mihai Costel: între 1,45% și 2,82%

# Cătălin Leonte: 1,45% și 2,82%

Alegeri locale 2016. Brașov.

Din punctul meu de vedere, marele câștigător al acestei campanii este Mihai Sturzu, care încă este pe trend crescător. Nu-i dădeam nicio șansă la începutul campaniei, dar… mi-a dovedit că este capabil de o campanie foarte bună.

Marele perdant al acestei campanii este, din punctul meu de vedere, Cătălin Leonte. O mișcare greșită în mijlocul campaniei pare să-l fi costat enorm. Sunt convins că un Cătălin Leonte fără greșeală ar fi obținut măcar un scor de 7% și ar fi fost un motor și motivator și pentru ceilalți candidați. De altfel, el este singurul care capitalizează enorm la întrebarea ”pe cine ați fi votat dacă favoritul dumneavoastră nu ar fi candidat?”.

Cristian Macedonschi pare a-l depăși pe Răzvan Popa, deși acesta din urmă are un ditamai partidul în spate.

În opinia mea Cristian Macedonschi putea obține mai mult, dar în această campanie nu a arătat adevărata lui capacitate de muncă și de dezvoltare a Brașovului. Focusul a fost, probabil, trasat greșit de către staful de campanie căruia i-a acordat prea mult credit. Sunt convins că el are puterea de a face mult bine acestui oraș!

Mai remarc totala neimplicare în campania proprie a lui Adrian Gabor. Prietenii știu de ce!

Restul candidaților sunt… restul.

Ca un epilog al campaniei pentru funcția de Primar: George Scripcaru iese și mai puternic, cu un electorat și mai fidel și stabil.

Campania total atipică din acest an și participarea la alegeri a fostului lider al PNL, principalul concurent în cursa pentru poziția de Primar, sub identitate de independent dar susținut de (aproape) toată structura fostului său partid (PNL) a generat confuzie în rândul alegătorilor, un procent mare dintre aceștia (10% în analiza generală) declarând că vor vota un independent atât la Consiliul Local cât și la Consiliul Județean.

Analizând doar răspunsurile celor deciși, rezultatele obținute indică următoarele opțiuni de vot pentru Consiliul Local Brașov:

# 39% – 44% PNL (cel mai probabil 42%)

# 30% – 35% PSD (cel mai probabil 33%)

# 5,5% – 9% Mișcarea Populară (cel mai probabil 7,5%)

# 5,5% – 9% Forumul German (cel mai probabil 7,5%)

Dacă am dreptate, vom afla Duminică seară (cu final și exact pe miercuri, joi). Însă știu sigur că Duminică seară eu voi fi ”candidatul” cu cele mai mari emoții, pentru că voi afla cât de corect am estimat viitorul. Restul n-au de ce să fie stresați! 🙂

Le mulțumesc celor care m-au ajutat în colectarea datelor și… MERGEȚI LA VOT!

Update, 02 Iunie, ora 16,36: mi s-a atras atenția că nu am trecut la CL scorurile UDMR, UNPR și ALDE. În estimarea mea acestea au obținut următoarele scoruri:

# UDMR: 3,2% – 4,9%. este posibil să nu intre în CL; totul depinde de cât de mare va vi participarea la vot.

# ALDE: 1,5% – 2,48%. Estimez că nu intră în CL Brașov.

# UNPR: același scor cu ALDE.

Share
2 Responses to Om bun să fie! Și gospodar!
  1. […] „Din punctul meu de vedere, marele câștigător al acestei campanii este Mihai Sturzu, care încă este pe trend crescător. Nu-i dădeam nicio șansă la începutul campaniei, dar… mi-a dovedit că este capabil de o campanie foarte bună. Marele perdant al acestei campanii este, din punctul meu de vedere, Cătălin Leonte. O mișcare greșită în mijlocul campaniei pare să-l fi costat enorm. Sunt convins că un Cătălin Leonte fără greșeală ar fi obținut măcar un scor de 7% și ar fi fost un motor și motivator și pentru ceilalți candidați”, arată Oprică pe blogul său. […]

  2. Nu trebuie să aveți emoții câtuși de puțin: sondajul domniei voastre este impecabil și ca atare reflectă realitatea 100%.
    Felicitări.


[top]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *